 |
 |
 |
| Evenimente |
 |
17.05.2013
|
 |
Europa în valiză
Participanţii Şcolii de Instruire Politică au „deschis” valiza de cunoştinţe a Europei. Evenimentul a avut loc în cadrul Clubului Politic, desfăşurat sub genericul proiectului „Europa în valiză“, un proiect de dialog susţinut de Fundaţia Robert Bosch, Fundaţia Hanns Seidel,...
|
| |
|
30.04.2013
|
| |
Orice stat trebuie să intervină în viaţa cetăţenilor săi prin politici sociale
La cel de-al 9-lea curs participanţii Şcolii de Instruire Politică au discutat despre Politicile Sociale în Uniunea Europeană, împreună cu Marian Preda, Decanul facultăţii de sociologie a Universităţii din Bucureşti.Profesorul a început cu explicaţia conceptului de politici sociale...
|
| |
|
22.04.2013
|
 |
Participanţii Şcolii de Liderism Politic au discutat posibile scenarii de rezolvare a conflictului transnistrean
În cadrul Clubului Politic, participanţii Şcolii de Liderism Politic s-au întâlnit cu doi cercetători ai Fondului Internaţional pentru Parteneriat şi Colaborare al Mării Negre şi Mării Caspice. Este vorba de Luiza Niţă, analist în domeniul Relaţiilor Internaţionale şi managementul...
|
| |
|
08.04.2013
|
 |
Este necesară o campanie de comunicare privind integrarea europeană a RM
Participanţii Şcolii de Liderism Politic au purtat discuţii pe marginea strategiilor şi mecanismelor de comunicare privind integrarea europeană a R. Moldova. Cursul din 5-6 aprilie a fost predat de Victoria Bucătaru, coordonator programe al Asociaţiei pentru Politică Externă. Tinerii au...
|
| |
|
13.01.2012
|
 |
Cum se scrie un Studiu de Politici Publice efectiv
româna
"Cum se scrie un studiu de politici publici efectiv" este o lucrare care vine în ajutorul consilierilor de politici publice pe parcursul întregului proces de planifi care, elaborare și publicare a studiilor de politici publice.
|
 |
25.07.2007
|
| |
Influenţa Factorului Rus Asupra Relaţiei Chişinău - Comrat
româna
Alegerile din Găgăuzia sînt interesante din punctul de vedere al relaţiilor dintre Comrat şi Chişinău. Aşteptările sînt modulate de rezultatele alegerilor anterioare. Astfel, după turbulenţele din perioada 1990 — 1993, care au marcat profund negativ relaţiile comunităţii găgăuze cu autorităţile moldoveneşti, alegătorii găgăuzi au avut timp de aproximativ un deceniu marele “privilegiu” să voteze pentru forţe politice care cîştigau alegerile şi guvernau în Republica Moldova. De fapt, preferinţele alegătorilor găgăuzi coincideau cu preferinţele majorităţii electoratului din Republica Moldova, uneori anticipîndu-le.
Maxim BAIBUS, student USM, FRISPA |
 |
13.07.2007
|
| |
Moldova - China: realizări şi perspective
româna
Tînărul stat Republica Moldova a fost recunoscută de Republica Populară Chineză la doar 5luni după declararea independenţei sale la 30 ianuarie 1992 . China va deschide ambasada sa la Chişinău la 21 octombrie 1994, iar Excelenţa Sa, Ambasadorul Li Fengli va deveni primul ambasador acreditat al Chinei în Republica Moldova. Nici Republica Moldova nu va întîrzia prea mult deschizînd, ambasada sa la Beijing în martie 1996. Relaţiile moldo-chineze de acum înainte vor evolua constant, fiind caracterizate de o predilecţie sporită a părţilor pentru schimburi de vizite la diferite nivele, inclusiv la nivelul înalţilor demnitari de stat, în timpul cărora statele au reuşit să elaboreze un cadrul juridic larg şi mecanisme pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale în diverse domenii.
Zinaida ADAM, studenta USM, FRISPA |
 |
11.07.2007
|
| |
Adocacy în domeniul politicilor de tineret din Republica Moldova
româna
Pînă mai nu demult noţiunea de advocacy era puţin cunoscută şi utilizată în Republica Moldova. Acest fapt este pe cît se poate de firesc, deoarece advocacy este un adevărat instrument al democraţiei şi al manifestării spiritului civic participativ, iar Republica Moldova este o ţară tînără, fără prea multă experienţă în ceea ce înseamna „demos cratos”, adica puterea exercitată de popor. Însă treptat, în virtutea unor circumstanţe, cum ar fi libera circulaţie a informaţiei, promovarea valorilor democratice, consolidarea sectorului asociativ şi importul de experienţă de la „titanii” democraţiei – SUA şi statele UE, se observă o tendinţă de a spori gradul de receptivitate şi de utilizare a advocacy.
Anastasia IURI-APOSTOL |
 |
06.07.2007
|
| |
Percepţia cetăţenilor asupra Circulaţiei Rutiere în RM
româna
Studiul-pilot îşi propune să analizeze o serie de subiecte sensibile pentru populaţia din Republica Moldova, şi anume: starea curentă a drumurilor şi succesele legate de administrarea fondurilor rutiere, relaţia cetăţenilor cu poliţia rutieră, viziunea lor asupra cum ar fi trebui să fie acest organ de control al traficului rutier şi cum este privit în realitate. O deosebită importanţă în acest comunicat vom oferi analizei metodelor pe care le folosesc agenţii poliţiei rutiere pentru a extrage mită de la şoferi şi soluţiilor pe care le oferă şoferii în vederea rezolvării acestor probleme. Analiza noastră are la bază rezultatele studiului pilot cu tema „Percepţia populaţiei asupra circulaţiei rutiere în RM” efectuat în colaborare cu „IDIS Viitorul”. Cu ajutorul unei anchete formate din 21 de întrebări am încercat să aflăm în detaliu opinia populaţiei despre subiectele menţionate mai sus precum şi să oferim spaţiu cetăţenilor pentru oferirea propriilor soluţii.
Valeriu NEGRU & Andrei FEDOREEV |
 |
|
|
|
 |
 |
|
 |
 |
 |
12.09.2012 |
| |
IDIS "Viitorul" anunţă prelungirea termenului de selectare a participanţilor pentru a patra ediţie a Şcolii de Instruire Politică pentru Tinerii Lideri din Republica Moldova |
| |
|
12.10.2011 |
| |
Subiectele cursurilor pentru Scoala de Instruire Politica 2011 |
| |
|
26.08.2011 |
| |
IDIS "Viitorul" selectează participanţii la proiectul de instruire politică pentru tinerii lideri din Republica Moldova |
| |
|
28.06.2010 |
| |
CONCURS DE ESEURI. Stimularea dezbaterilor de politică externă la nivel de experţi şi societate. |
| |
|
12.03.2010 |
| |
Formare de Formatori „Calea spre Parlament. Dezbateri pentru tinerii din patru raioane” |
| |
|
13.01.2012
|
 |
Cum se scrie un Studiu de Politici Publice efectiv
româna
"Cum se scrie un studiu de politici publici efectiv" este o lucrare care vine în ajutorul consilierilor de politici publice pe parcursul întregului proces de planifi care, elaborare și publicare a studiilor de politici publice. |
19.06.2010
|
 |
In calea spre Parlament
româna
Ghidul constă din trei părţi: în prima parte veţi găsi sugestii cu privire la modul de însuşire şi îmbunătăţire a abilităţilor de dezbatere; a doua parte conţine principalele prevederi şi reguli pentru organizarea concursului; iar în partea a treia sunt prezentate informaţii cu privire la modul de participare în cadrul concursului „În calea spre Parlament”. |
24.03.2010
|
 |
Studiul "Natura democraţiei în Republica Moldova. Părerea tinerilor"
româna
Evenimentele de la 7 aprilie 2009 şi după au demonstrat că în Republica Moldova există un deficit de exprimare liberă şi de transparenţă a instituţiilor publice. Manifestarea tinerilor din aceste zile, precum şi acţiunile autorităţilor exprimă o totală necomunicare dintre instituţiile publice de profil şi tineri, ceea ce face să trezească tot mai multă ură de ambele părţi, iar instituţiile publice uită de interesul cetăţeanului în aceste momente. |
29.05.2008
|
 |
Raport asupra studiului de evaluare a percepţiei publice privind procesul de integrare europeană şi implementare a PAUEM
româna / english
|
19.07.2007
|
 |
Economia politică a "Conflictelor Îngheţate" din statele ex-sovietice: provocări şi perspective pentru SUA şi Rusia (eng)
english
|
19.02.2007
|
| |
Dinamica identitatii europene
româna
În 1992, Eurobarometru desfăşurat în UE (E12) indica următoarele scoruri la întrebarea legată de auto-identificare naţională/europeană: 4% E, 7% E/N, 45% N/E, 40% N. În 1995, Europa celor 12 (E12) indica urătoarele scoruri: 7% E, 10% E/N, 48% N/E, 33% N. |
14.02.2007
|
| |
O nouă generaţie de conflicte identitare
româna
Prezentul studiu îşi propune să răspundă la un set de preocupări contemporane, generate de extinderea NATO şi Uniunii Europene, de creşterea gradului de compatibilitate între statele membre NATO şi UE şi cele recent intrate respectiv aspirante imediate, fenomen soldat cu o creştere a discrepanţelor la noua frontieră NATO/UE. Acest ultim efect al transformărilor şi reformelor în fostele state satelite ale URSS – în paralel cu noua politică a Moscovei de recâştigare a fostei periferii şi statelor independente ce au aparţinut fostului imperiu - generează inedite tensiuni şi noi tipuri de conflicte emergente. |
|
 |
 |
|